Istoricul Universităţii de Medicină şi Farmacie "Victor Babeş" din Timişoara

Data ultimei actualizări : 23.11.2020 | Tipăreşte pagina

Universitatea de Medicină şi Farmacie “Victor Babeş” din Timişoara – 75 de ani de la înfiinţare

Universitatea de Medicină şi Farmacie „Victor Babeş” din Timişoara aniversează 75 de ani de activitate complexă de învăţământ medical superior, de cercetare şi asistenţă medicală de înaltă calificare.

Realizările de peste şapte decenii sunt, fireşte, rezultatul muncii stăruitoare desfăşurate de cadrele didactice, studenţii şi personalul tehnic-administrativ.

Facultatea de Medicină din Timişoara a luat fiinţă în anul 1945, într-un moment de cotitură politică, economică şi socială pentru ţară, când România a intrat sub conul de umbră al lagărului comunist.

Este bine cunoscută situaţia sanitară precară a României în perioada interbelică. Boli aşa-zise sociale: tuberculoza, pelagra, malaria şi altele aveau mare răspândire, mortalitatea infantilă ridicându-se până la 180‰, iar cea generală până la 20-22‰.

Necesitatea stringentă de formare a unor cadre medicale a solicitat mărirea capacităţii de şcolarizare a celor trei facultăţi de medicină existente în ţară la acel moment.

În decembrie 1944 a fost emis DECRETUL-LEGE nr. 660 pentru înfiinţarea Universităţii de Vest, care la 30 decembrie ale aceluiaşi an a fost semnat de Regele Mihai I. Acest act a fost precedat de Raportul 2414/30.12.1944, semnat de Ştefan Voitec, Ministrul Educaţiei Naţionale, M. Romniceanu, Ministerul de Finanţe, A. Leucuţia, Ministrul Economiei Naţionale, şi D. Danielopol, Ministrul Sănătăţii şi Asistenţei Sociale.

În articolul 1 al Decretului-Lege, Universitatea de Vest din Timişoara cuprindea Facultăţile de Drept, Litere şi Filozofie, Ştiinţe, Medicină Umană, Medicină Veterinară, Farmacie şi Teologie.

Primul document care consemnează înfiinţarea Facultăţii de Medicină din Timişoara este Decretul nr. 104 din 17 ianuarie 1945, semnat de Dr. Dumitru Bagdasar, ministrul Sănătăţii din acea vreme, personalitate proeminentă a vieţii noastre medicale, dar documentul fundamental care a condus de drept şi de fapt la înfiinţarea Facultăţii de Medicină a fost Legea nr. 361 din 4 mai 1945, care modifica prevederile Decretului-Lege de înfiinţare a Universităţii de Vest, în sensul necesităţilor obiective impuse de formarea în această parte a ţării a unor specialişti în domeniul ocrotirii sănătăţii. Facultatea de Medicină din Timişoara începe să funcţioneze în mod efectiv la 15 iulie 1945 cu primii doi ani de studiu: în anul I cu 412 studenţi, iar în anul II, cu 76.

Deschiderea festivă a facultăţii, la 18 iulie 1945, eveniment aşteptat cu nerăbdare de către studenţi, a fost primită cu vie satisfacţie. În cuvântul inaugural rostit de decanul facultăţii, Prof. Dr. Şerban Brătianu, s-a subliniat importanţa înfiinţării acestui lăcaş de învăţământ medical superior, vechi deziderat al Banatului şi atât de necesar sănătăţii publice.

În primele trei luni (iulie-septembrie 1945) s-au ţinut doar cursuri teoretice: anatomie, fiziologie, chimie, în sala mare şi alte încăperi din clădirea actualei Case a Studenţilor de pe B-dul Tinereţii (fostul liceu „Notre Dame").

O substanţială schimbare a desfăşurării procesului de învăţământ medical s-a produs în octombrie 1945, când facultăţii i s-a atribuit actualul local – fosta fundaţie „Banatia" edificată în 1936, rechiziţionată şi transformată în spital militar sovietic în timpul celui de-al II-lea Război Mondial. Din toamna anului 1944 a fost evacuat la cererea guvernului român. S-a trecut atunci la o activitate febrilă de creare a bazei de învăţământ.

Universitatea de Medicină şi Farmacie "Victor Babeş" din Timişoara - 1945

Transformările succesive de-a lungul timpului au dus în final la structura actuală, cu trei facultăţi – de medicină, de medicină dentară şi farmacie. Întrucât familia doctorului Victor Babeş îşi are originea în Banat, din anul 2001 UMF Timişoara a devenit UMF VICTOR BABEŞ.

Universitatea de Medicină şi Farmacie "Victor Babeş" din Timişoara - 2019

Universitatea de Medicină şi Farmacie din Timişoara se prezintă astăzi ca o prestigioasă instituţie de învăţământ superior, cu un trecut care ne onorează, cu numeroase realizări în condiţii socio-politice grele. Există toate premizele ca şi în viitor Universitatea de Medicină şi Farmacie din Timişoara să obţină rezultate valoroase şi să ofere satisfacţii mari atât în instruirea şi educarea generaţiilor de tineri care se pregătesc să devina medici, farmacişti, medici dentişti, cât şi specialişti în diverse domenii dedicate asistenţei medicale şi farmaceutice a populaţiei, dar si în cercetare.

Repere cronologice

1944, decembrie: A fost emis DECRETUL-LEGE nr. 660 pentru înfiinţarea Universităţii de Vest care, la 30 decembrie, a fost semnat de Regele Mihai I. Acest act a fost precedat de Raportul 2414/30.12.1944, semnat de Ştefan Voitec, ministrul Educaţiei Naţionale, M. Romniceanu, ministrul de Finanţe, A. Leucuţia, ministrul Economiei Naţionale, şi D. Danielopol, ministrul Sănătăţii şi Asistenţei Sociale. În articolul 1 al Decretului Lege, Universitatea de Vest din Timişoara cuprindea facultăţile de Drept, Litere şi Filozofie, Ştiinţe, Medicină Umană, Medicină Veterinară, Farmacie şi Teologie.

1945, ianuarie: Primul document care consemnează înfiinţarea Facultăţii de Medicină din Timişoara este Decretul nr. 104 din 17 ianuarie 1945, semnat de Dr. Dumitru Bagdasar, ministrul Sănătăţii din acea vreme, personalitate proeminentă a vieţii noastre medicale. Dr. Bagdasar, împreună cu soţia sa. Dr. Florica Bagdasar, a funcţionat, între 1929-1931, ca medic la Jimbolia, după un strălucit stagiu în SUA, la cel mai mare neurolog al lumii, Prof. dr. Harvey Cushing.

1945, martie: Un comitet naţional condus de Acad. Constantin Parhon a recomandat primii profesori şi conferenţiari ai nou înfiinţatei facultăţi de la Timişoara: Prof. dr. Zalman Iagnov (Anatomie), Prof. dr. Ştefan Brătianu (Histologie), Prof. dr. Mihai Vanghelovici (Chimie), Prof. dr. Gheorghe Lupaşcu (Parazitologie), Prof. dr. Ion Mesrobeanu (Bacteriologie), Prof. dr. Ioan Mureşan (Clinică chirurgicală), Prof. dr. Benedict Menkes (Biologie), Prof. dr. Ion Făgărăşanu (Chirurgie), Prof. dr. Ana Aslan (Medicină internă), Prof. dr. Gheorghe Badenski (Patologie generală), Conf. Dr. Pius Brînzeu (Chirurgie), Conf. Dr. Ioan Cotăescu (Anatomie), Conf. Dr. Constanţa Rîmniceanu (Histologie).

1945, mai: Documentul care a condus la înfiinţarea Facultăţii de Medicină a fost Legea nr. 361 din 4 mai 1945, ce modifica prevederile Decretului-Lege de înfiinţare a Universităţii de Vest din decembrie 1944.

1945, iulie: Facultatea de Medicină din Timişoara începe să funcţioneze în mod efectiv la 18 iulie 1945 cu primii doi ani de studiu: în anul I cu 412 studenţi, iar în anul II, cu 76.

1945, iulie: Deschiderea festivă a facultăţii, în 15 iulie 1945, eveniment aşteptat cu nerăbdare de către studenţi, a fost primită cu vie satisfacţie. În cuvântul inaugural rostit de decanul facultăţii, Prof. Dr. Şerban Brătianu, s-a subliniat importanţa înfiinţării acestui lăcaş de învăţământ medical superior, vechi deziderat al Banatului şi atât de necesar sănătăţii publice.

1945, iulie-septembrie: În primele trei luni s-au ţinut doar cursuri teoretice de anatomie, fiziologie, chimie, în sala mare şi alte încăperi din clădirea actualei Case a Studenţilor (fostul liceu „Notre-Dame”).

1945-1948: Primul decan al facultăţii a fost profesorul Şerban Brătianu.

1945, octombrie: O substanţială schimbare a desfăşurării procesului de învăţământ medical s‑a produs în octombrie 1945, când facultăţii i s-a atribuit actualul local – fosta „Banatia”, spital militar sovietic încă din toamna anului 1944, evacuat în acest scop, la cererea guvernului.

1945, noiembrie: S-a desfăşurat primul concurs de admitere la Facultatea de Medicină din Timişoara. Candidaţii admişi în anul I îşi vor încheia studiile în anul 1951, fiind a treia promoţie a facultăţii.

1946, martie: A fost înfiinţată Biblioteca Universităţii de Medicină şi Farmacie „Victor Babeş”, având iniţial un număr de 40 de volume şi o sală de lectură de 50 de locuri; Dr. Ion Mesrobeanu este numit profesor de Microbiologie. 

1946: În toamna anului soseşte următorul eşalon de profesori titulari: Ion Făgărăşanu la Chirurgie şi Gheorghe Badenschi la Patologie Generală.

1946: Se înfiinţează Institutul de Igienă.

1947-1948: Disciplinele de Igienă Generală, Comunală şi a Muncii, Microbiologie, Epidemiologie, Sănătate Publică şi Istoria Medicinei au beneficiat de o bază materială pentru învăţământ şi cercetare oferită de „Institutul de Igienă şi Sănătate Publică Dr. Victor Babeş”.

1947: Cedarea către facultate a clădirii Liceului Militar în vederea restructurării şi utilizării lui în scop didactic şi de asistenţă medicală. Această clădire va adăposti, începând cu anul 1950, mai multe clinici: Clinica I Medicală, condusă iniţial de profesorul Henri Aubert, până în 1963 şi apoi de conferenţiar Ştefan Gavrilescu, promovat profesor în 1970; Clinica I Chirurgie, condusă de profesor Alexandru Pop din 1950, iar din 1952 de profesor Ioan Danicico; Clinica Radiologică, conferenţiar Nicolae Mărgineanu şi secţia de Neurochirurgie, condusă de Dr. Vasile Miclăuş, promovat apoi conferenţiar. Întreg complexul spitalicesc fiind cunoscut multă vreme sub numele de „Clinicile Noi”, în prezent este „Spitalul Clinic Municipal de Urgenţă”. Sunt refăcute şi pregătite totodată, pentru procesul de învăţământ, clădirile în care funcţionează Clinicile de Obstetrică şi Ginecologie, Institutul de Igienă, Clinica O.R.L. şi altele.

1948: În urma reformei învăţământului, prin Decretul nr. 175/1948 publicat în „Monitorul Oficial” nr. 177/1948, Facultatea de Medicină Timişoara devine Institutul de Medicină Timişoara, având în componenţa sa trei facultăţi: Facultatea de Medicină Generală, Facultatea de Pediatrie şi Facultatea de Igienă.

1949: După naţionalizarea sanatoriilor particulare, care au fost transformate şi adaptate nevoilor instruirii medicale, are loc numirea unei noi serii de profesori titulari: Vladimir Buşilă la Boli Infecţioase, Scarlat Longhin la Dermatologie, Oscar Sager la Neurologie, Dumitru Popescu la Obstetrică-Ginecologie, Nicolae Blatt la Oftalmologie, precum şi conferenţiarii: Titus Russu la Chirurgie Infantilă, Ştefan Gîrbea la ORL, Dan Berceanu la Ortopedie şi Constantin Zosin la Medicină Internă. Dr. Iosif Bulbuca începe să predea primele cursuri de Urologie; Dr. Dumitru Popescu devine profesor şi şef al catedrei de Obstetrică şi ginecologie. Dr. Eduard Pamfil este numit conferenţiar la disciplina Psihiatrie.

1949: Apar primele cursuri litografiate. În vara anului 1949, îşi încheie studiile prima promoţie (70 de absolvenţi), studenţii ce începuseră anul II în 1945.

1952: A fost înfiinţată disciplina de Sănătate publică. La început a avut denumirea de Biostatistică, până în 1954, apoi de Organizare sanitară până în 1961, şi de Sănătate publică până în 1967. Începând din 1967 şi până în anul 2000, funcţionează cu denumirea de Medicină socială. Din anul universitar 2000-2001, disciplina se numeşte Sănătate publică şi management sanitar.

1952: În perioada 1952-1956, rectorul Institutului de Medicină a fost Prof. dr. Henri Aubert.

1953: Se înfiinţează Centrul de Diabet.

1954: A fost înfiinţată Disciplina de Istoria medicinei.

1959: Prof. dr. Pius Brînzeu este îndepărtat din învăţământul universitar pe criterii politice.

1960: Se înfiinţează o secţie cu profil stomatologic.

1963: Este creat Laboratorul de Medicină Experimentală.

1964: Secţia cu profil stomatologic devine Facultatea de Stomatologie (actualmente Facultatea de Medicină Dentară). La înfiinţarea acesteia au contribuit esenţial profesorul Emanoil Popa, pe atunci şef de lucrări, profesorul Nicolae Duţescu (venit de la Iaşi) şi şeful de lucrări Radu Roşiu (venit de la Cluj). Ulterior li s-a alăturat şi conferenţiarul I. I. Gall, de la Bucureşti.

Se înfiinţează Clubul de şah; un merit deosebit îi revine Academicianului Pius Brînzeu, cel care a iniţiat această activitate sportivă.

1966: Se deschide laboratorul de radioizotopi.

Se înfiinţează laboratorul foto.

1974: Înfiinţarea Spitalului Clinic Nr. 1 Judeţean – un mare progres pentru asistenţa medicală a populaţiei şi totodată o bază clinică foarte importantă pentru învăţământ. Cu o capacitate totală de peste 1200 de paturi, este structurat pe 24 de clinici şi servicii.

În clădirea de pe strada Victor Babeş (cunoscută sub numele de Spitalul Bega), după mutarea clinicilor Medicală II, la Spitalul Municipal şi Chirurgie II, la Spitalul Clinic nr. 1 Judeţean în 1974, se înfiinţează aici Clinica II de Obstetrică-Ginecologie, condusă de profesor Mircea Teodorescu, devenită ulterior Clinica III de Obstetrică-Ginecologie. În aceeaşi clădire funcţionează şi Clinica II Pediatrie, devenită apoi Clinica a III-a.

1976: Institutul de Medicină şi-a îmbogăţit baza materială prin atribuirea localului din Splaiul Tudor Vladimirescu, unde a funcţionat anterior Institutul Agronomic.

1980, septembrie: Primul transplant renal din România cu organ prelevat de la cadavru, realizat de echipa condusă de Prof. dr. Petru Drăgan.

1986: Institutul a funcţionat ca o singură facultate cu două secţii: Facultatea de Medicină şi cea de Stomatologie, ulterior revenindu-se la formula de universitate.

1990:Se înfiinţează Facultatea de Farmacie. Institutul de Medicină îşi schimbă denumirea în Universitatea de Medicină.

Se înfiinţează secţia de Balneofizioterapie, care s-a transformat, prin ordin ministerial, în specializarea Balneofiziokinetoterapie şi recuperare din cadrul Facultăţii de Medicină.

1993: Se înfiinţează Institutul de Boli Cardiovasculare din Timişoara, cu importanţă majoră pentru starea de sănătate a populaţiei din vestul ţării (Prof. Ştefan Iosif Drăgulescu). Pe baza activităţii, de-a lungul timpului, cardiologia timişoreană se poate mândri cu câteva reuşite: premiere terapeutice şi diagnostice naţionale; Implant de stimulator cardiac bicameral programabil în BAV total 1993; Tratamentul cardiomiopatiei hipertrofice obstructive prin stimulare dublu camerală cu interval AV scurt 1994; Implantul de stimulator VDD (cu sonda unică) 1995; Tratamentul bolii de nod sinusal prin stimulare bicamerală 1997; Ablaţia prin curent de radiofrecvenţă (nod AV) 23.11. 1998; Ablaţia fascicul accesor în sindromul WPW 1999; Ablaţie circuit tahicardie atrială 2000; Implantul de stimulator cardiac triplu cameral, resincronizare 26.10.2000; Implantul de stimulator cu 4 sonde AD, VS, VD, tract de ejecţie VD 2008; Implant stimulator endocavitar la nou născut-6 zile, 2014.

1994: Se pun bazele învăţământului de scurtă durată şi a fost inaugurat Colegiul de Tehnică Dentară.

1995: Prof. univ. dr. Ioan Munteanu realizează prima fertilizare in vitro în România, iar în 1996 aducea pe lume primul copil conceput prin fertilizare in vitro din România. În acelaşi an efectua primul embriotransfer la mamă purtătoare.

1996, februarie: Se înfiinţează primul Laborator de Imunohistochimie din România, în cadrul Disciplinei de Histologie. Este în prezent componentă a Laboratorului de Patologie Moleculară al Universităţii. Primele reacţii imunohistochimice reuşite au fost realizate în data de 9 februarie. În prezent, procedura are impact diagnostic şi terapeutic în particular la bolnavii cu neoplazii.

1997: Au fost înfiinţate secţii cu limbile de predare engleză şi franceză la Facultatea de Farmacie.

2000: Disciplina de Biochimie a UMFT – Prima utilizare în România a genotipării ADN în identificarea de persoane şi expertiza filiaţiei în scop medico-legal prin PCR (Polymerase Chain Reaction)

2001: Prin Hotărârea de Guvern nr. 23/04/01.2001, este confirmată denumirea actuală: Universitatea de Medicină şi Farmacie „Victor Babeş” din Timişoara.

2001: Prof. univ. dr. Ioan Munteanu asistă la naşterea primului copil prin fertilizare in vitro la o mamă în vârstă de 50 de ani.

2003: Disciplina de Biochimie a UMFT – Prima bază de date cu frecvenţele alelice ale populaţiei din România, utilizată în identificarea de persoane şi expertiza filiaţiei în scop medico-legal, publicată într-o revistă internaţională cu factor de impact.

2005: Este confirmată, prin Hotărârea de Guvern nr. 916/11.08.2005, actuala structură a Universităţii, cu cele trei facultăţi: Medicină, Medicină Dentară şi Farmacie.

2005: Disciplina de Biochimie a UMFT – Iniţierea primelor studii de cercetare aplicată privind introducerea terapiei genice angiogenetice în boli cardiovasculare.

2005: Disciplina de Biochimie a UMFT – Prima utilizare în România a markerilor genetici pentru diagnostic şi prognostic; Primul diagnostic molecular al mucoviscidozei în România.

2006, octombrie: Senatul UMFT hotărăşte să-i acorde ctitorului acestei universităţi, Majestăţii Sale Regele Mihai I al României, titlul de Doctor Honoris Causa.

2006:Disciplina de Biochimie a UMFT – Introducerea în premieră naţională a tehnicii de diagnostic genetic molecular prenatal al mucoviscidozei.

2006: Disciplina de Histologie înfiinţează Centrul de Cercetări în Angiogeneză Timişoara, primul de acest fel din România şi Europa de Est.

2007: Disciplina de Biochimie a UMFT – Primul studiu de terapie genică din România, într-o revistă internaţională cu factor de impact.

2008: Este aprobat de către minister primul program de masterat.

2008: Se înfiinţează Editura „Victor Babeş”.

2008, februarie:Prof. univ. dr. Lazăr Fulger efectuează, înpremieră naţională, apendicectomie transvaginală laparoscopică.

2011:Disciplina de Medicină legală, bioetică, deontologie şi drept medical are un sediu nou , odată cu mutarea Institutului de Medicină legală Timişoara. Spaţiile sunt organizate în laboratoare echipate standarde europene, aici având acces în fiecare an peste 1500 studenţi ai UMFVBT, masteranzi şi rezidenţi. Dotările cu echipamente obţinute prin contribuţia UMFVBT (laborator de genetică medico-legală 2015), prin proiecte (Phare, expertiza psihiatrică, registrul naţional de medicină legală) sau din resurse proprii au permis atingerea unor performanţe profesionale deosebite în formarea şi educarea tinerilor studenţi şi specialişti.

2012: Se înfiinţează Centrul de consiliere pentru studenţi.

2013, martie: Prof. univ. dr. Lazăr Fulger, realizează două operaţii de îndepărtare a colecistului, realizate printr-un singur orificiu şi cu un timp de refacere mult mai redus.

2013, aprilie: În cadrul Editurii „Victor Babeş”, toate lucrările ce urmează a fi tipărite, teze de doctorat, lucrări de licenţă, dar şi rapoarte de cercetare sunt verificate prin programul informatic antiplagiat.

2013, septembrie: Se inaugurează noua clădire a Facultăţii de Farmacie, din imediata vecinătate a sediului central.

2013: Se inaugurează ciclul de conferinţe „Valori contemporane: trecut, prezent, viitor; în ce să mai creadă tinerii de azi?”, susţinute de personalităţi precum Cristian Tudor Popescu, Emil Hurezeanu, Mircea Dinescu şi Petre Roman.

2014: Începând din acest an, Editura „Victor Babeş” realizează anual „Ghidul Bobocului”, broşură care conţine date informative pentru studenţii medicinişti din anul I de studiu.

2014, martie:Premieră pentru Timişoara, de Ziua Fericirii: Expoziţia „Medici timişoreni artişti plastici”, vernisată la UMF.

2014, septembrie: Universitatea de Medicină din Timişoara se extinde la Lugoj, înfiinţându-se secţia exterioară de Asistenţă Medicală Generală, care în 2019 are peste 300 de studenţi şi o primă generaţie de absolvenţi.

2015, iulie:În Clinica de Urologie, a fost efectuată, în premieră naţională, prima prostatectomie radicală robotică pentru cancer de prostată, utilizând sistemul da Vinci Xi, cea mai nouă generaţie a robotului chirurgical. O a doua procedură, identică, a fost efectuată in 17 iulie 2015, de către aceeaşi echipă de operatori, coordonată de Prof. Dr. Viorel Bucuraş, şeful Clinicii Urologice din Timişoara, împreună cu dr. Jean-Marie Hervé, din Franţa.

2015: A fost implementat un proiect de infrastructură în urma căruia au fost achiziţionate echipamente de ultimă generaţie pentru testarea OMICS: incubatoare cu CO2, hote cu flux laminar, microscoape cu emisie în spectrul vizibil şi UV, băi termostatate, centrifugi, sistem automat de cariotipare, secvenţiatoare de nouă generaţie, aparate de PCR, aparate de real-time PCR, spectrofotometru, aparat de electroforeză capilară, sistem array, sistem micro array, spectrometru de masă, sistem triplu quadrupol, butelii de azot, flowcitometru, sistem IT pentru analiza datelor de secvenţiere.

2016: A fost constituit Centrul de Medicină Genomică, pe infrastructura căruia se derulează mai multe proiecte de cercetare în care sunt implicaţi membrii Disciplinei de Genetică, dar şi alte cadre didactice: Creşterea capacităţii de cercetare genetică şi genomică în dezvoltarea perinatală şi a copilului BM 29/2016; Utilizarea modelelor nutrigenomice pentru personalizarea tratamentelor dietetice în obezitate – NutriGen P_37- 684, cod SMIS 104852, 2016-2019; Implementarea transdisciplinară aplicativă a unor abordări moderne integrative ce corelează datele clinice, neurobiologice, farmacogenetice şi neuroimagistice în vederea dezvoltării terapiilor personalizate în managementul tulburărilor psihotice nr contract UMFVBT 17478/09.12.2016; Aplicarea şi dezvoltarea unor abordări inovative, transdisciplinare de diagnostic şi tratament în tulburările de spectru autist, grant SC MedPsy DP RESEARCH SRL, nr. contract UMFVBT 17477/09.12.2016, 2016-2019; Science and Technology in childhood Obesity Policy, acronym: STOP, Horizon 20202, ID 774548.

Între Centrul de Medicină Genomică şi Centrul Regional de Genetică Medicală din cadrul Spitalului Clinic de Copii „Louis Ţurcanu” Timişoara există un acord de colaborare şi s-a realizat afilierea acestora la European Reference Network on Rare Congenital Malformations and Rare Intellectual Disability.

2017: Universitatea de Medicină din Timişoara se extinde la Deva, înfiinţându-se o a doua secţie exterioară de Asistenţă Medicală Generală.

2018, ianuarie: Spitalul de Copii “Louis Ţurcanu" din Timişoara a inaugurat un bloc operator de chirurgie pediatrică robotizată, dotat cu un robot chirurgical unic în Europa de Est.

2018, martie: Universitatea obţine un teren din partea primăriei Ghiroda în vederea construirii unui nou sediu, care să includă spaţii didactice, un centru de congrese, muzeu şi centru multicultural.

2018, 30 iulie: Intervenţie chirurgicală în premieră naţională la Clinica de Chirurgie Vasculară: prof. univ. dr. Mihai Ionac a efectuat o trombaspiraţie venoasă iliofemurală urmată de stentare.

2018, septembrie: patru dintre disciplinele Facultăţii de Medicină se mută în spaţiile închiriate din clădirea poştei.

2018, septembrie: UMFT devine semnatar al Magna Charta Universitarum (17-18 septembrie, Salamanca).

2018, octombrie:UMFTse asociază cu Universitatea Politehnica Timişoara, pentru exploatarea unei televiziuni academice care diseminează informaţii din cele două universităţi.

2018, decembrie: În cadrul Zilelor UMFT, a avut loc întâlnirea rectorilor şi decanilor în viaţă şi distingerea lor cu placheta „Maeştri şi discipoli”; de asemenea, a avut loc vernisajul expoziţiei permanente Ştefan Popa Popa’s.

2019: peste 800 de cadre didactice angajate + personalul tehnic-administrativ, peste 6800 de studenţi înscrişi la studiile de licenţă, circa 1400 dintre aceştia fiind studenţi care provin din alte ţări; rezidenţi UMFT: circa 2360.

 

 

 

Arhivă editorială